”S-a terminat comedia” parlamentară de adoptare a bugetului de stat al României pe anul 2026.
Pentru multă lume e de neînțeles de ce liderii partidelor din coaliția guvernamentală au tras de timp, știind și afirmând de la început, că e nevoie stringentă de adoptarea bugetului de stat ca să poată demara investițiile proiectate.
La fel era arhicunoscut faptul, că fără PSD nu se poate forma o coaliție guvernamentală democratică, pro-europeană cu majoritate parlamentară.
Mai mult, o criză guvernamentală ar fi avut consecințe economice și politice catastrofale.
Liderii partidelor din coaliție nu au așteptat minuni, în economie așa ceva nu există, ci au sperat în erorile partenerilor, pe care amplificate să obțină puncte în ochii alegătorilor.
Exemplul clasic al deturnării atenției de la problema principală, a fost focusarea atenției pe așteptarea deciziei Curții Constituționale în legătură cu pensiile speciale, deși aceasta are impact insignifiant asupra bugetului de stat pe 2026, ceea ce se va putea lua în considerare cu ocazia rectificărilor din semestrul II.
Situația e similară și în cazul pachetului de solidaritate propus de PSD. Era cunoscut de la început că în caz de neaprobare nu va trece bugetul și astfel cade guvernul.
Se putea include din start în proiectul de buget inițiat de guvern, evitând astfel soluția as-hoc adoptată, care ulterior poate fi atacată în instanțe.
Și conform opiniei Curții Constituționale anul 2026 nu va fi anul relansării economiei.
Având în vedere prelungirea războiului ruso-ucrainean, consecințele grave ale blocajului din Strâmtoarea Ormuz, în acest an creșterea PIB-ului României cu 1%, concomitent cu reducerea cu orice cifră a deficitului bugetar și al inflației, ar constitui un rezultat acceptabil.
Lakatos P.
