Charles Michel, președintele Consiliului European, la Palatul Cotroceni a dat indicații prețioase (în limbaj diplomatic a avut discuții) privind Agenda Strategică a UE pentru anii 2024-2029, premierilor din Belgia, Croația, Slovenia, Ungaria și președintelui României.
Alegerea locului prezintă interes, având în vedere că în ultimele săptămâni a anunțat Iohannis, președintele României, că va candida pentru funcția de secretar general NATO.
Deși Mark Rutte, prim ministrul demisionar olandez, părea principal favorit, mai ales după ce Washington, Londra și Berlin l-au asigurat oficial de sprijin, însă Slovacia, Turcia și Ungaria și-au declarat reținerea, iar România are candidat propriu.
Pentru obținerea funcției e necesară unanimitatea celor 32 de state membre NATO. Ieri ministrul de externe polonez a declarat la Bruxelles, că nu are nimic împotriva lui Rutte, dar ar fi benefic, dacă reprezentantul unei țări din Est ar fi investit în această funcție.
Analiștii de politică externă și reprezentanții mass media au făcut diverse combinații cu privire la persoanele cu șanse la nominalizarea pentru funcțiile de conducere din UE și NATO, ținând cont inclusiv de pretențiile țărilor din Est.
Aici intră pe scenă Iohannis, care în mod neobișnuit s-a autopropus și a anunțat că nu-și retrage candidatura.
După discuțiile de la Cotroceni, Viktor Orbán a fost neașteptat de tăcut. Nu a comentat Agenda Strategică și deși a fost primit de premierul român Marcel Ciolacu, a postat doar un scurt comentariu pe site-ul său.
Nu a confirmat, deși ar fi fost o ocazie potrivită, ca în calitatea de președinte al Consiliului UE în semestrul doi din acest an, va face totul pentru integrarea completă a României în spațiul Schengen.
Nu s-a referit nici la candidatura lui Iohannis și nici nu a pus în vedere posibilul veto la nominalizarea lui Mark Rutte.
E adevărat, în acest timp ministrul de externe Péter Szijjártó la Bruxelles s-a pronunțat vehement împotriva lui Rutte, dar cuvântul lui nu înseamnă nimic, dacă Orbán decide altfel.
Se pare că după celebra pauză de cafea de la Bruxelles, având în vedere eșecul lui Erdogan din Turcia, ultimele demonstrații din Budapesta și apropiatele alegeri, Viktor Orbán a devenit mai precaut, adoptă o tactică de așteptare sau pur și simplu nu știe ce să facă.
Lakatos P.
