Știrea, că datoria publică a României a depășit 706,5 miliarde de lei, trecând de 50% din produsul intern brut (PIB), s-a dovedit insignifiantă în comparație cu valul de informații pe surse, legate de rocada guvernamentală.
E excesivă această datorie sau rezonabilă?
Legea responsabilității fiscale prevede, că dacă datoria publică se situează între 50%-55% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public și să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB.
Analiștii economici admit, că pragul de 50% a fost stabilit arbitrar, nu este rezultatul unor calcule științifice, diferă de la o țară la alta.
Ca dovadă, în 2022 datoria publică a Statelor Unite ale Americii a depășit 130% din PIB, în cazul Ungariei 73,5%. Media în Uniunea Europeană a fost de 88%, iar în zona euro de 95,4%.
Cireașa de pe tort: inflația crescută contribuie la reducerea datoriei publice, deoarece umflă PIB-ul nominal.
Mult mai importantă și expresivă ar fi analizarea tendințelor, în cazul nostru creșterea permanentă din 2018 încoace a ratei datoriei publice.
Ministrul de finanțe recunoaște
În interviul acordat Antenei 3 CNN, ministrul de finanțe Adrian Câciu a interpretat într-un mod oarecum particular prevederea legislativă menționată.
Conform domniei sale, depășirea pragului e provizorie, nu e cauzată de probleme structurale, așadar nu este necesară elaborarea și aplicarea unui program special.
A adăugat, că bugetul României în fiecare an se închide cu deficit, nu sunt posibilități pentru excedent bugetar.
A justificat împrumuturile record contractate în primul sfert de an, cu necesitatea prefinanțării vârfului de plată în valoare de 100 miliarde de lei, acum cu condiții de plată mai bune și pentru a preîntâmpina o serie volatilități care pot apărea.
Această soluție seamănă foarte mult cu procedeul folosit de tandemul Viktor Orbán-György Matolcsy, despre care am scris aici, privind prefinanțarea programelor Uniunii Europene.
Împrumutul masiv contractat de ministrul de finanțe Câciu, atunci s-ar dovedi prolific, dacă s-ar utiliza la prefinanțarea proiectelor câștigătoare în cadrul programelor UE și nu pentru umplerea golurilor bugetului de stat, ceea ce nu creează nici o plusvaloare.
Lakatos P.
