Premierii, liderii politici apropiați guvernării, dacă interesele lor cer, fetișizează creșterea PIB-ului. O consideră primordială, cu aceasta argumentează creșterea nivelului de trai al populației.
Produsul intern brut (PIB) este suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în interiorul unei țări în decurs de un an.
Limitele PIB-ului, ca indicator macroeconomic
David Cameron, fost premier britanic, în noiembrie 2010 arăta, că indicatorul PIB de multe ori poate induce în eroare. Frecvent se desparte de bunăstarea societății, creșterea lui nu e neapărat în favoarea întregii societăți.
Sunt propuși indicatori alternativi care măsoară mai bine bunăstarea societății, cum ar fi de exemplu Happy Planet Index (HPI) sau Indicele Dezvoltării Umane (HDI).
Un exemplu dureros, dar convingător, e situația creată în urma cutremurelor din Turcia. Cheltuielile suplimentare necesare pentru reconstrucție majorează produsul intern brut, dar populația nu va trăi mai bine ca în anul premergător.
Pe timpul crizelor economice devin și mai vizibile riscurile forțării cu orice preț a creșterii PIB-ului.
Un exemplu plin de învățăminte e evoluția politicii economice din Ungaria.
Puțini și-ar fi închipuit, că György Matolcsy, care de 10 ani, din 4 martie 2013 e guvernator al Băncii Naționale a Ungariei, din 1998 consilier pe probleme economice al lui Viktor Orbán, fost ministru al economiei, contrazice Guvernul și public, de mai multe ori, afirmă: ”Ungaria a ratat parcursul creșterii economice echilibrate, sustenabile, reformele s-au compromis”.
Printre cauzele eșecului a menționat că multe Hotărâri de Guvern au costat mult mai mult decât profitul obținut, deoarece a dominat criteriul cantitativ în locul celui calitativ.
Acest lucru se întâmplă de regulă atunci, când Guvernul ia decizii de dragul popularității, fără a ține cont de ce se va întâmpla peste 4-5 ani.
Péter Róna, din 2009 membru al Black Friars Hall al Universității din Oxford, opinează că nu aceea e problema, dacă într-un an nu este creștere economică, ci dacă inflația persistă mult timp la cote înalte, deoarece afectează grav păturile cele mai sărace și familiile.
Situația PIB-ului din România
În timp ce guvernul polonez și cel ungar polemizează cu Bruxelles-ul, în România sosesc fonduri europene.
Nu-i de mirare că în 2022 creșterea PIB-ului a fost de 4,5 %. Pentru 2023 FMI previzionează o creștere de 3,1 %, iar Comisia Europeană de 1,8 %.
Să nu se repete situația din 2021, în care România este pe cale să piardă 2,1 miliarde de euro, după ce a înregistrat o creștere economică peste așteptări.
Acest ”premiu penalizare” e ca și cum de la un înotător care la un concurs oficial a realizat baremul necesar pentru participare la olimpiadă, s-ar retrage suplimentul nutritiv, cu toate că olimpiada va fi peste un an.
Și Uniunea Europeană ar trebui să reflecteze despre utilizarea unor indicatori mai complecși.
Imaginea generală a creșterii economice a României e umbrită de deficitul comercial de 34 miliarde de euro în 2022, în creștere cu 44 % față de anul anterior. Datoria externă totală a României e de 142,7 miliarde de euro, 48 % din PIB.
Cu toate acestea în 2022 România a ajuns din urmă Ungaria în ceea ce privește indicatorul PIB per capita, raportat la costul vieții și o întrece la salariul minim.
De notă din exemplele prezentate, că pentru o apreciere obiectivă se impune analizarea tuturor indicatorilor economici ai unei țări.
Chiar și atunci, când propaganda succeselor guvernamentale nu procedează așa.
Lakatos P.
