Nu a atins pragul de sensibilitate al mijloacelor de comunicare în masă recentul raport al Curții de Conturi Europene: ”Conflictul de interese în cadrul cheltuielilor UE în domeniul coeziunii și al agriculturii”. (eca.europa.eu)
Explicația e simplă. Foarte puține cazuri concrete sunt prezentate și nici în acelea nu se menționează în sume absolute corecțiile aplicate.
Germania, Malta, România, Ungaria
În aceste patru țări membre a urmărit Curtea de Conturi Europeană, dacă conflictele de interese în politica agricolă comună și în politica de coeziune sunt abordate în mod adecvat, în lumina interesului public. Constatările ar trebui să dea de gândit factorilor responsabili.
Conflictul de interese este o neregulă, care afectează bugetul UE și care poate fi legată de activități frauduloase.
Un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unei persoane implicate în execuția fondurilor de la bugetul UE este compromisă din motive care implică familia, viața afectivă, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.
Raportul de 49 de pagini e scris în obișnuitul stil bruxelles. Cu toate că se constată realizări, îmbunătățiri, mai e mult de făcut.
Acest lucru e demonstrat și de indicele de percepție a corupției în țările Uniunii Europene. Pe ultimele trei locuri se situează în ordine: România(45), Ungaria (43), Bulgaria(40).
Ofertă unică, fenomenul ”ușilor batante”
Printre constatările cu caracter general există și câteva concrete, dar care din păcate nu ne sunt favorabile.
În 2020 procentul procedurilor cu un singur ofertant indică o rată de 41% pentru România, 39% pentru Ungaria, 19% pentru Germania și 16% pentru Malta.
O situație specială a conflictului de interese e fenomenul ”ușilor batante”, în care o persoană trece de la rolul său de funcționar public, la un rol similar în sectorul privat.
Fenomenul e întâlnit mai des în cazul demnitarilor guvernamentali și ai Comisiei Europene.
Din păcate raportul nu a urmărit finalul corecțiilor aplicate în urma neregulilor constatate la procedurile utilizate la achizițiile publice.
Un exemplu. În 2019 Comisia a identificat deficiențe grave în funcționarea sistemului de gestiune și de control din Ungaria în legătură cu controale ale procedurilor de achiziții publice. Comisia a aplicat o corecție forfetară de 10% la toate contractele afectate.
Însă în majoritatea cazurilor corecțiile au fost suportate de la buget, deoarece statul ungar a pre-finanțat contractele.
Astfel câștigătorul, unic ofertant, în urma prețurilor supraevaluate aplicate, a rămas cu profit uriaș, din care putea achita cu ușurință parandărătul substanțial.
Așa ajunge profitabil conflictul de interese.
Lakatos P.
