Pe cât de bogat a fost anul 2025 în evenimente politice și sociale neprevăzute, pe atât de previzibilă era evoluția economiei.
Încă de la adoptarea legii bugetului de stat în februarie era evident, a remarcat inclusiv Consiliul Fiscal, că este peste superoptimist și depinde în mare măsură de gradul de absorbție a fondurilor europene.
Cu toate că în acest din urmă domeniu au fost înregistrate succese, dar față de preconizata creștere a PIB-ului de 2,5%, la sfârșitul anului aceasta va fi de 0,7%, iar deficitul prognozat de 7% va urca la 8,4%.
În acest caz datoria publică la sfârșitul anului va ajunge la 61%, deci rămânem cu ”deficite gemene” (twin deficits = existența simultană a unui deficit bugetar și a unui deficit al balanței comerciale), ceea ce pe termen lung e nesustenabil.
Întrucât la începutul anului guvernanții au promis că nu vor fi în acest an majorări de taxe și impozite, mulți ar fi pariat pe contrariul, dacă ar fi existat o casă de pariuri așa de naivă ca să ofere posibilitatea.
Cum era previzibil, de la întâi august a fost majorat TVA-ul și unele accize, ceea ce în lipsa unor măsuri de stimulare a economiei, nu a obținut efectele scontate.
Cauzele principale sunt de natură politică. Noroc că guvernanții nu dau vina pe războiul ruso-ucrainean sau pe situația dezastruoasă a economiei germane, cum face vecinul nostru.
Coaliția guvernamentală, din cauza intereselor partinice, nu a fost capabilă să acționeze și să comunice coerent, drept urmare a continuat erodarea încrederii populației și ascensiunea opoziției.
PSD și după congresul din noiembrie a perseverat în tactica de până atunci.
L-a lăsat pe premierul Bolojan să gafeze în serie, după care conștient fiind că fără PSD nu există majoritate capabilă să guverneze, a inițiat măsuri de corecție, ca alegătorii să aprecieze acest lucru.
Măsurile de relansare economică au fost adoptate doar de Crăciun, deci efectele se vor resimții abia în 2026.
PSD nu a forțat acum introducerea impozitării progresive, ceea ce după mulți economiști ar fi benefică, o amână pe 2027 când, conform protocolului funcția de premier îi va reveni.
În ceea ce privește evoluția economiei în 2026, mă voi pronunța după ce se va lămuri dacă premierul Bolojan demisionează în urma deciziei Curții Constituționale, deoarece în acest caz se ivește posibilitatea modificării substanțiale a programului de guvernare pe baza datelor economice de la sfârșitul anului 2025.
Lakatos P.
