Pandemie, inflația crescândă, prețuri record ale energiei, gazelor și carburanților, criză politică sunt caracteristicile situației din România. În legătură cu acestea, la București parcă se așteaptă o minune, ca la Maglavit (În 1935 unui cioban din comuna Maglavit i s-a arătat însuși Dumnezeu, încredințându-i misiunea să îndemne oamenii la pocăință. În urma articolelor din ziarele vremii, două milioane de pelerini au sosit la Maglavit în speranța unei minuni.). În zilele noastre mulți așteaptă ca Duhul Sfânt să pogoare asupra lui Iohannis, determinându-l să lese la o parte trufia, încăpățânarea și să nominalizeze un candidat la funcția de premier, acceptabil de către toate partidele din coaliția semidestrămată. Sunt foarte multe lucruri urgente de făcut, pe care un guvern interimar nu este îndrituit să inițieze. În alți ani, în urma unor analize din octombrie, în cursul lunii noiembrie prin rectificare bugetară se realocau unele resurse de la acele ministere, instituții bugetare, care până la sfârșitul anului nu le-ar fi putut utiliza în scopul inițial, altori ordonatori principali de credite. În ceea ce privește proiectul bugetului de stat pe anul viitor, Guvernul era obligat să-l trimită până la 15 octombrie Parlamentului. Astfel adoptarea legii bugetului ar putea întârzia. E drept, cu aceasta ne-am obișnuit deja în anii anteriori, inclusiv cu eventuala inițiere întârziată în 2022 a investițiilor din această cauză. Reprezintă o problemă însemnată amânarea aprobării finale a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) față de data inițială de 27 septembrie, prezentată cu mult fast. Putem numai să sperăm că până la sfârșitul anului va sosi prefinanțarea de 13 %, respectiv 3,8 miliarde de euro. Acest plan are menirea de a detalia modul de utilizare a celor 29,2 miliarde de euro, ce revin României din pachetul financiar al Uniunii Europene, destinată anihilării consecințelor economice și sociale produse de pandemia coronavirus. Superoptimismul nefondat al premierului interimar Florian Cîțu complică și mai mult situația. Agenția de rating Standard & Poors a reconfirmat ratingul României la BBB-/A-3, prezentat de Cîțu ca o victorie a politicii sale, dar de fapt, acest rating în cuvinte înseamnă o categorie mijlocie joasă, doar cu o treaptă superioară categoriei nerecomandat pentru investiții. Din cauza creșterii alarmante a prețurilor energiei, gazului și carburanților, inflația inițial prognozată de 5,6 %, la sfârșitul anului va depăși 7,3%. Banca Natională nici prin creșterea dobânzii de politică monetară nu va putea ține în frâu inflația, fără temperarea creșterii economice. Nu toată lumea e așa de optimistă ca premierul interimar. Astfel se explică faptul că Ministerul de Finanțe s-a împrumutat acum două săptămâni pe piața secundară la titlurile de stat pe zece ani cu un randament de 4,44% față de sub 4% în septembrie, ceea ce înseamnă o creștere de 10%. Foarte mult. Standard&Poors afirmă, că ar putea reduce ratingul la BB+, nerecomandat investițiilor, dacă eforturile României de a-și echilibra bugetul deraiază din cauza blocajului politic persistent. Realism politic versus așteptarea minunii.
Lakatos P.
