Războiul psihologic politic reprezintă utilizarea metodelor de manipulare, propagandă și dezinformare pentru a influența emoțiile, opiniile și comportamentul adversarilor politici. Acesta vizează demoralizarea, crearea de confuzie și obținerea unui avantaj strategic, exploatând frici și prejudecăți.
Acest război al nervilor caracterizează actualele relații dintre partidele coaliției guvernamentale și explică lipsa de progrese în ultimele trei luni.
Partidele ar trebui să ia exemplu de la conducerea Uniunii Europene, caracterizată până acum de lentoare, de birocrație, care văzând politica economică și militară capricioasă a lui Donald Trump, ghidată de foamea pentru putere, au abandonat atitudinea prudentă și au dat răspuns rapid, ferm provocărilor, demonstrând putere și unitate.
Cu toate că în unele țări din UE se formulează critici cu privire la acordul comercial Mercosur și acordul istoric UE-India, aceste înțelegeri anihilează efectele negative ale politicii vamale practicată de președintele american.
Astfel s-a câștigat timp și pentru elaborarea acelor mecanisme, care pot compensa sectorul agricol european amenințat de scăderea prețurilor.
De o reformă similară, altfel spus, de o atitudine concertată împotriva opoziției care se folosește de nemulțumirile populației, nu este capabilă actuala coaliție, care ar trebui să promoveze măsuri eficiente, credibile și suportabile.
Partidele joacă hora pe laitmotivul ”nici cu tine, nici fără tine”, deoarece eventual doar USR poate fi lăsată pe dinafară.
Ei trăiesc din greșelile celorlalți, pe acelea le maximizează încercând să acapareze capital politic, trag de timp, cu toate că ar trebui ”tăiat nodul gordian”, respectiv adoptat simultan programul PSD de relansare economică și investiții, cu pachetul de măsuri privind administrația.
Văzând cifrele execuției bugetare pe anul 2025, se poate observa că ceea ce mai mulți am semnalat la vremea respectivă, că majorarea cu două procente a TVA-ului nu a avut rezultatele scontate, încasările din această zonă au fost cu 2 miliarde de lei mai mici decât cele prognozate.
Această situație dă apă la moară opozanților premierului Ilie Bolojan, arhitectul reducerilor de cheltuieli în stilul mașinii de tuns iarbă și al majorării de taxe și impozite, dar ei degeaba speră că premierul își va da demisia conform promisiunilor sale, în cazul în care Curtea Constituțională va da o decizie contrară așteptărilor sale.
Prelungirea războiului psihologic este favorizată și de decizia Curții de Apel București (CAB), care a amânat din nou cererea suspendării actelor de numire a judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.
Colac peste pupăză, tot la 11 februarie se va pronunța și Curtea Constituțională cu privire la noul proiect de lege referitor la pensiile speciale ale magistraților.
În această situație, dacă se adeverește proverbul ”boală lungă, moarte sigură”, previziunile cu privire la adoptarea bugetului de stat pe anul 2026 sunt sumbre.
Ar trebui” trecut Rubiconul”!
Lakatos P.
