Ordonanță de Urgență a Guvernului tip salată de fructe (care modifică sau completează un număr mare de acte normative, adesea din domenii total diferite și necorelate între ele),este expresia elocventă a precipitării guvernului, a soluțiilor negândite până la capăt, care în scurt timp trebuie modificată cu o nouă ordonanță de urgență, urmând ca în Parlament să fie adoptată forma finală, sau respinsă.
Deși adoptată în regim de urgență, ceea ce înseamnă că intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, sau în termen scurt, normele de aplicare nu sunt elaborate.
Să vedem un exemplu grăitor.
Ața zisul guvern reformist Bolojan, investit în iunie 2025, la 23 decembrie, deci după un jumătat de an. Prin OUG 89/2025 modifică pe lângă prevederile Codului Fiscal și o seri de alte legi din domeniile sănătății, educației, relațiilor sociale, autorităților locale etc..
Scopul declarat: creșterea veniturilor bugetare. Miniștri dau ordinele de rigoare, în birourile aparatului central în grabă se elaborează proiectul, fără o analiză temeinică a urmărilor, apoi se adoptă de guvern și se publică.
Trec sărbătorile, se trezesc cei interesați după ce citesc și înțeleg legea tip salată de fructe de câteva zeci de pagini și în urma protestelor, la 27 februarie, guvernul publică modificările în OUG9/2026, o nouă lege tip salată de fructe.
Ca de obicei, și în această lege rămân probleme de soluționat, în caz contrar guvernul, conform zicalei ”aruncă copilul cu apa de baie”.
O categorie largă de operatori economici – de la proprietarii de antrepozite fiscale (Spațiu autorizat și controlat de autoritatea vamală/fiscală, unde produsele accizabile, în această categorie intră şi vinul, pot fi produse, transformate, deținute sau expediate în regim suspensiv de accize), până la distribuitorii angro de produse accizabile, sunt obligați ca în două luni să îşi reînnoiască autorizaţiile, inclusiv a autorizaţiei ISU de securitate la incendiu pentru fiecare locaţie, deoarece doar la 1 aprilie s-a publicat HG nr. 184/2026, cu procedura completă de aplicat.
Nu- un banc prost, că s-a introdus şi obligaţia constituirii unei garanţii financiare de 250.000 de lei, prin numerar la trezorerie, scrisoare de garanţie bancară sau poliţă de asigurare, pentru distribuitorii de vinuri, bere şi alte băuturi alcoolice. Suma este identică indiferent de dimensiunea firmei.
O firmă cu afaceri modeste, în actuala conjunctură economică probabil nu dispune de suma necesară și nici un credit bancar (rată lunară de 20.000 de lei plus dobândă) nu este o soluție viabilă deoarece rata profitului nu acoperă, iar poliță de asigurare de acest tip nu există pe piață.
Lipsa judecății economice sănătoasă e dovedită și de faptul, că garanția de 400 de milioane de euro constituită de cele 8.000 de operatori en-gros de băuturi din România, nu intră la bugetul statului, sunt imobilizați, scoși din circuitul economic.
Potul e uriaș. Operatorii care până la 31 mai nu obțin autorizația de securitate la incendiu, procedură costisitoare de câteva luni, nu-și pot continua activitatea, deoarece comercializarea produselor accizabile fără autorizație poate constitui infracțiune.
Astfel a făcut Guvernul Bolojan din Inspectoratul General pentru Situații de Urgență o agenție recuperatoare de creanțe bugetare, punând în dificultate firme care până acum au funcționat legal și au plătit dările către stat.
În urma succesului moțiunii de cenzură, guvernul intermediar nu mai poate da ordonanțe de urgență, deci soluționarea problemei se lasă așteptată.
Lakatos P.
