După o guvernare de un an și jumătate, la 10 februarie, imediat după întoarcerea de la Bruxelles, prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița intempestiv și-a dat demisia.
În prealabil, președintele Maia Sandu, a convocat-o împreună cu membrii guvernului la președinție, unde într-o ședință cu ”scântei” a dat glas nemulțumirilor sale față de performanța executivului.
Analizând la rece, se poate afirma că guvernul cu greu, dar a putut gestiona pandemia și criza energetică, însă au rămas în urmă reformele promise, iar din cauza unor decizii controversate ale unor miniștrii, a scăzut încrederea populației și s-a intensificat vocea opoziției pro-ruse.
În doar două ore de la demisie, președintele la însărcinat cu formarea unui nou guvern pe consilierul prezidențial de 48 de ani, Dorin Recean, fost vice-ministru al Tehnologiei Informațiilor între anii 2010-2012, și ministru de interne între 2012-2015.
Atenționare pentru Iohannis
În zilele noastre discursul politic se învârte în jurul preconizatei rotiri din luna mai a premierilor.
Cu toate că cele două partide din coaliția guvernamentală, PSD și PNL au în acest sens un acord semnat, realizarea depinde foarte mult de poziția președintelui Iohannis.
Din punct de vedere constituțional rotirea premierilor începe cu demisia celui în funcție.
Mai mulți analiști au opinat, că este posibil ca Iohannis, motivând cu situația politico-militară tensionată în condițiile războiului ruso-ucrainian, să nu accepte demisia.
Acest lucru ar conveni liberalilor și premierului Nicoale Ciucă, dar l-ar pune în situație ingrată pe președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Schimbarea Guvernului din Republica Moldova este contraexemplu la acest tip de motivare.
Maia Sandum, președintele Republicii Moldova, mult mai amenințată de expansiunea rusească, nu ezită să schimbe Guvernul dacă interesele țării o impun, în această situație tensionată.
Drept urmare lui Iohannis nu prea mai rămân argumente valabile pentru motivarea nerespectării acordului încheiat.
Un Ulise ungar modern
Conform împuternicitului pentru formarea noului guvern, Dorin Recean, Republica Moldova nu mai poate miza doar pe statutul de neutralitate, în vederea integrării europene trebuie accelerat procesul de armonizare a legislației și implementarea tuturor condiționalităților.
Moldova nu dorește să devină vecină cu Rusia, ceea ce, cunoscând planurile mărețe ale lui Putin, nu este chiar imposibilă.
În antiteză, actualul Ulise ungar, în loc să pună ceară în urechile votanților, îi asurzește cu campanii mediatice de multe miliarde anti-Bruxelles. Strâns legat de cârma guvernării, cu curaj nebun ascultă glasul de sirenă a președintelui Katalin Novák: ”Fără Europa nu există viitor maghiar”, dar neclintit navighează de unul singur spre Est, netemându-se de eventuală vecinătate a Rusiei.
Aceasta este non plus ultra discursului duplicitar.
Lakatos P.
