Cu toate că în sloganul de campanie din acest an electoral al FIDESZ-ului rolul principal îl are adjectivul ”cert”, în ultimii cinci ani niciodată nu a fost așa de incertă situația în politica internă și externă din zona noastră.
În politica externă, după ce narcisicul Trump a afirmat referitor la limitele acțiunilor sale în străinătate, în calitatea de președinte și comandant suprem: „Da, există un lucru, propria mea moralitate”, rezultă că ceea ce nu există, nu poate constitui o limită.
Nesăbuitul nu ține cont de reguli, iar această atitudine generează incertitudini în Groenlanda, Canada, Cuba, Panama, Venezuela, Mexic și chiar în interiorul NATO.
Locul ordinii mondiale clădită pe democrație, economie de piață și reguli, având ca piloni dreptul și valorile universale, treptat este luat de autocrație, dezinformare, agresiune și era protecționistă în care doar puterea contează.
Președintele german Frank-Walter Steinmeier a criticat dur politica președintelui Donald Trump și a îndemnat comunitatea internațională să nu lase ca lumea să se transforme într-o ‘peșteră de tâlhari’, unde cei mai lipsiți de scrupule iau tot ce vor.
Până când această părere nu se transformă într-o atitudine unitară la nivelul Uniunii Europene, persistă o atmosferă de incertitudine în politica externă și de securitate în Europa, deoarece poate fi vorba inclusiv de desființarea NATO.
Incertitudinile cauzate de războiul vamal pornit de Trump, au condus la deteriorarea echilibrului economic global, cu consecințe serioase asupra economiei UE.
Să privim mai de aproape.
În Ungaria un singur lucru e cert, că până la alegerile parlamentare din aprilie guvernul împarte pomeni electorale fără măsură, ceea ce a condus la sfârșitul anului 2025 la un deficit bugetar record de 5500 miliarde de forinți.
Drept urmare în 2026-27 va fi nevoie de o rectificare de cel puțin 1500 miliarde de forinți, din cauza cheltuielilor electorale excesive.
E incert cine va fi câștigătorul alegerilor parlamentare dintre cei doi competitori cu șanse egale, cu toate că Hunor Kelemen este sigur în privința învingătorului, de aceea s-a grăbit să-și manifeste devotamentul față de Viktor Orbán.
Însă e secretul viitorului ce măsuri de constrângere vor trebui luate pentru umplerea golurilor din bugetul de stat.
Exact în aceeași capcană se zbate guvernul României, care se străduiește să reducă deficitul bugetar consistent, cauzat de pomenile electorale.
După trecerea sărbătorilor, populația s-a confruntat cu creșteri de taxe și impozite care au întrecut cele mai pesimiste așteptări, iar acum urmărește explicațiile și justificările ulterioare ale guvernului.
Decizia Curții Constituționale din 16 ianuarie, cu privire la pensiile speciale ale magistraților, dacă va exista, va putea curma discuțiile contradictorii interminabile dintre partidele coaliției guvernamentale.
Curtea de Apel Bucureşti a amânat tot pentru 16 ianuarie contestaţia care îi vizează pe judecătorii Curţii Constituţionale Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, ceea ce, într-o situație limită poate influența funcționarea Curții Constituționale.
Incertitudinile sunt amplificate de tergiversarea numirii directorilor celor două servicii secrete SRI și SIE, precum și a noilor șefi DNA și DIICOT, din cauza negocierilor dintre președintele Nicușor Dan și liderii partidelor parlamentare.
În aceste condiții se abate atenția de la întârzierea adoptării bugetului de stat pe 2026, deși pentru actorii economici predictibilitatea este importantă.
Lakatos P.
