Mai mulți ziariști l-au criticat pe președintele recent ales, că spre deosebire de practica de până atunci, a așteptat prea mult timp cu nominalizarea premierului.
În schimb, Nicușor Dan matematician recunoscut, a calculat bine. A lăsat partidele ca la început să-și confrunte propunerile, iar după ce s-au epuizat și sub presiunea timpului în programul de guvernare de 88 de pagini au înghesuit aproape toate ideile, cum era previzibil l-a numit premier pe Ilie Bolojan.
Și-a dat seama că Bolojan, care până acum nu s-a angajat niciodată într-o luptă cu final imprevizibil, din care să reiasă că nu este un superlider, că nu are viziune coerentă și numai atunci acceptă nominalizarea dacă în prealabil partidele se înțeleg asupra programului de guvernare, astfel răspunderea în caz de eșec se împarte.
A calculat și faptul, că dacă sprijină pe hapsânul partid USR în obținerea unor portofolii ministeriale importante, cum ar fi: externele, apărarea, economia și mediu, preferații săi vor putea ajunge în fruntea primilor două. Așa s-a și întâmplat.
În schimb n-a calculat bine că aducerea unor fețe noi în guvern, conform învățămintelor trase de partide la ultimele alegeri, privitoare la necesitatea schimbării, va da roade, deoarece concepțiile, mentalitățile au rămas cele vechi.
A supraviețuit populismul, promisiunile neimplementabile. Câteva exemple:
Adeptul principiului că în primul rând trebuie pus statul la cură de slăbire, dieteticianul Hunor Kelemen n-a avut nici un cuvânt împotriva situației nemaiîntâlnite până acum, că guvernul are cinci vicepremieri, dintre care trei fără portofolii.
E adevărat că îndemnizațiile și cheltuielile cu cabinetele lor lunare sunt mai mici decât îndemnizațiile viceprimarilor din cele 400 de comune sub 1500 de locuitori.
Programul de guvernare adoptat, la capitolul respect pentru cetățeni, pagina 4, prevede: ”vom susține meritocrația” (concept și ideologie socială care susține că pozițiile ar trebui acordate individului în funcție de competență, abilități, merite și eforturi personale).
Probabil parlamentarii PSD nu au citit cu atenție programul de guvernare, întrucât au propus un candidat pentru CCR care nu a fost preferat de președintele Sorin Grindeanu și care cu ocazia audierilor în comisiile parlamentare și-a citit CV-ul din care nu rezultă că respectă în totalitate normele legale în vigoare pentru a fi judecător. Cu toate acestea a fost votat.
Proverbul ”cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul” îmi vine în minte citind programul de guvernare adoptat.
Deși reducerea deficitului bugetar este prezentată drept pilon central, în lipsa unei viziuni coerente, programul propune noi atribuții guvernamentale concomitent cu înființarea de noi structuri, care implică inevitabil costuri bugetare suplimentare.
O parte din măsurile propuse de partide în practică ori nu pot fi definite concret, ori a căror urmărire în administrație costă mai mult decât eventualele încasări.
Așa sunt de exemplu: ”profitul excesiv al băncilor”, ”plata funcție de performanță la medici”, ”taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt”, etc.
Sunt contradicții și în ceea ce privește eliminarea cumulului pensiei cu salariul, concomitent cu reintegrarea polițiștilor penitenciari prin acordarea dreptului de reîncadrare în sistem după pensionare, cu diminuarea la 15% a pensiei.
Ne-am obișnuit deja cu motivarea că din lipsă de timp nu există calcule, un studiu de impact privind necesarul de resurse, ci asistăm la reambalarea unor angajamente deja cunoscute, la integrarea angajamentelor europene prin referirile la jaloanele PNRR și la intenția de aliniere a standardelor de bună guvernanță promovate la nivelul UE.
Nu pun la îndoială bunele intenții ale guvernului, dar cunoscând proverbul latin ”drumul spre iad e pavat cu intenții bune” („via inferni actually est stercorata bonis intentionibus”), e necesar un plan de măsuri cu acțiuni concrete, etapizate, monitorizate și susținute printr-un dialog autentic, cu partenerii sociali și cu întreaga societate, pentru refacerea încrederii.
Lakatos P.
