Dacă acceptăm profețiile, cu metafore din Vechiul Testament, ale celebrului astrolog din Franța secolului XVI-lea, Nostradamus, prezentate de unele publicații, sau viziunea pesimistă a fostului premier Adrian Năstase, ne așteaptă un an foarte greu.
De regulă, se spune că va fi mai dificil decât anul anterior și mai bun, decât cel care va urma după.
După mine previziunile sunt mai nuanțate, nu este totul decis înainte. Nici profețiile lui Nostradamus nu sunt fără echivoc, se pot interpreta în multe feluri, iar unele niciodată nu s-au împlinit.
Previziunile lui Adrian Năstase sunt ceva mai concrete, dar în lumea actuală schimbătoare tendințele prezente pot avea alt final.
La ce să ne așteptăm în România?
Președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă, în funcție până-n mai, vor încerca să facă totul pentru uitarea insuccesului Schengen și pentru menținerea în cursa electorală a Partidului Național Liberal.
Probabil vor respecta înțelegerea cu privire la rotația premierilor, deoarece nici alegerile anticipate, nici un guvern minoritar, nu-i avantajează, iar de țară să nici nu vorbim.
S-a risipit speranța lui Iohannis de a ajunge secretar general NATO, eventual poate aspira la un post de comisar european în locul catedrei de fizică, dacă nu se pensionează.
În această situație toate atuurile ajung în posesia Partidului Social Democrat, inclusiv elaborarea bugetului de stat pentru anul electoral 2024.
Puterea incumbă și răspundere, ținând cont de prețurile în continuare ridicate ale gazelor și energiei electrice, de inflația neîmblânzită, de prelungirea războiului din Ucraina și nu în ultimul rând, de necesitatea majorării concomitente a cheltuielilor sociale.
Soluția ar putea să fie o reformă fiscală adevărată, dar nu în an preelectoral și nu condițiile opoziției partenerului de coaliție.
Astfel vom asista la creșterea peste cea prognozată a deficitului bugetului de stat și a gradului de îndatorare, deoarece în actuala conjunctură din UE, PIB-ul României nu va crește cu mai mult de 2%.
Amenințarea vine din partea celor dezamăgiți, a celor care trăiesc din ce în ce mai greu și care, cum s-a mai întâmplat în istorie, ușor ar adera la un partid nou, naționalist, populist și eurosceptic.
Acest pericol amenință și UDMR-ul, dacă se concentrează exclusiv pe problemele guvernării și neglijează organizațiile locale, comunicarea cotidiană prin care alegătorii ar conștientiza că unele realizări sunt inițiate de Uniune.
O problemă aparte, pe lângă scăderea numărului maghiarilor, o reprezintă creșterea încă din 2011 a numărului persoanelor care declară maghiara limbă maternă, dar se declară român. Conform datelor ultimului recensământ, maghiarii reprezintă 6% din totalul populației, dar 6,4% au maghiara limba maternă.
Politica externă în 2023
Statele Unite ale Americii este beneficiarul, nu câștigătorul războiului, care nu se termină în curând în Ucraina, împreună cu China și Turcia. Izolarea și slăbirea meritată a Rusiei e pe placul statelor menționate.
Uniunea Europeană, rămasă fără un lider incontestabil, pe de o parte se frământă să revizuiască procedurile decizionale în unanimitate, pe de altă parte, suportă cu greu, consecințele colaterale ale sancțiunilor împotriva lui Putin.
Viitorul Uniunii Europene depinde de unificarea în următorii zece ani a sistemelor de impozitare, de generalizarea monedei unice (euro), de realizarea unui sistem comun de apărare și paza frontierelor.
În orice rău e și ceva bun. Renunțarea la dependența de gazul și petrolul rusesc în prima fază are costuri suplimentare la nivelul UE, dar după un an – doi, economia și mediul înconjurător vor fi mai sănătoase.
După încheierea războiului Ucraina va avea nevoie de un sprijin substanțial, de un fel de Plan-Marshall, care totodată oferă țărilor Uniunii un imens potențial investițional, eliminând astfel interesele rusești.
Cea mai mare problemă a următorilor doi ani o reprezintă creșterea alimentelor și criza lipsei de pe piață a produselor agricole din Ucraina, din cauza războiului.
Rolul României și Bulgariei în Balcani se întărește și din cauza tensiunilor din Serbia, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, drept urmare nu vor exista piedici în calea aderării la spațiul Schengen.
Economia Ungariei, cu mari greutăți și împrumuturi scumpe, va rezista în următorii trei ani, dar rămânerea în urmă față de media Uniunii Europene se va accentua.
La alegerile parlamentare din 2026 obiectivul principal nu va mai fi obținerea majorității de 2/3 de FIDESZ-ul condus de Viktor Orbán, ci schimbarea de paradigmă în cadrul guvernării în coaliție, pentru revenirea la principiile democratice ale statului de drept.
Lakatos P.
