Politică

Când va lua sfârșit…

Războiul ruso-ucrainean, care a generat însemnate modificări în economia europeană, are însemnate influențe asupra economiei mondiale multipolară.

Rusia, cu toate resursele ei naturale, a rămas în urmă în competiția economică, având un PIB de 1.500 miliarde de dolari, mult în urma SUA cu 23.000 miliarde, China cu 17.000 miliarde și UE tot cu 17.000 miliarde.

Singura speranță a lui Putin e succesul militar în Ucraina, ceea ce poate fi zădărnicit de NATO și UE, interesate în slăbirea forței militare a Rusiei, mai ales dacă mențin cooperarea de până acum, prevenind astfel orice viitoare expansiune rusească.

Nu e întâmplător că șefii guvernelor și analiștii lor economici elaborează diferite scenarii, focusate asupra situației de după război.

Scopul e slăbirea puterii militare a Rusiei și reconstrucția Ucrainei, a cărei existență e importantă pentru lumea democratică.

Merită analizați și grupați vecinii Ucrainei, după interese și mod de relaționare.

Altruiști materialiști

Fac parte din această grupare, cu denumire aparent antagonică, Polonia, România, Slovacia, țări care condamnă fără echivoc agresiunea Rusiei, mai ales deoarece în istoria lor au avut mult de suferit de aceasta.

Pentru ele ambiția lui Putin pentru refacerea Rusiei mari este un potențial pericol.

Făcând parte din NATO și UE, aceste țări participă la sprijinul militar și umanitar acordat Ucrainei, fără de care aceasta n-ar face față invaziei rusești.

Polonia cu trei miliarde de euro este a șasea pe lista țărilor care sprijină bilateral Ucraina, în UE doar Germania e în fața ei și este a treia privind acordarea dreptului de ședere definitivă pentru refugiați.

Slovacia cu 0,22 miliarde de euro, România cu 0,01 miliarde de euro a sprijinit până acum Kievul.

Trebuie recunoscut faptul, că atât războiul, dar mai ales reconstrucția Ucrainei după încheierea păcii oferă uriașe oportunități economice pentru aceste trei țări.

Polonia este și acum cel mai important partener al Ucrainei în comerțul internațional.

Se înregistrează trafic record de mărfuri în porturile din Marea Neagră și Marea Baltică. Portul Constanța a traficat un volum de mărfuri cu 11,9% mai mult în 2022 față de anul anterior.

Schimbul de mărfuri va fi mai intens inclusiv pe cale rutieră sau ferată după încheierea păcii, mai ales dacă se păstrează prezentele relații cordiale, care pot fi îmbunătățite, dacă conform promisiunilor Ucraina va modifica pe baza punctelor de vedere ale Comisiei de la Veneția legea referitoare la învățământul în limba minorităților naționale.

Între ciocan și nicovală

Situația Republicii Moldova nu e de invidiat. Condamnă agresiunea rusească, dar mai mult decât înlesnirea tranziției refugiaților către România, nu poate face.

A obținut statutul de țară candidată la UE, dar din cauza regiunii separatiste Transnistria (compoziția etnică: 32% moldoveni, 31% ruși, 29% ucraineni) și a puternicei influențe rusești, face echilibristică pe sârmă fără plasă de salvare.

Ministrul de externe rus Lavrov voalat a atenționat deja guvernul pro-european de la Chișinău, care are nevoie de sprijin substanțial din partea Uniunii și a României.

Dublu sau nimic

Din această grupare fac parte Rusia și Belarusul, care atâta timp cât Putin este președinte au o singură variantă: victoria. O eventuală ulterioară recunoaștere din partea NATO și UE a anexării Crimeei de Federația Rusă poate fi prezentată ca succes.

Este însă greu de explicat susținerea necondiționată de care dă dovadă Viktor Orbán față de Putin, ceea ce face ca Ungaria să fie încadrată în această grupare.

Orbán propune insistent tratative de pace, deși e știut, că în situația actuală aceasta înseamnă pierderi de teritoriu pentru Ucraina, ceea ce Zelenski nu poate accepta. Acum ambele părți beligerante se pregătesc pentru marea ofensivă rusească.

Când se va încheia războiul și se va normaliza relația Uniunii Europene cu Rusia, Orbán pentru susținerea de care a dat dovadă, de la Putin nu va primi atâtea facilități care să compenseze pierderea de încredere suferită în fața liderilor Uniunii și posibila excludere a Ungariei de pe lista țărilor participante la reconstrucția Ucrainei.

Pentru Orbán pe plan intern rămân laurii luptătorului pentru pace, a învingătorului luptei împotriva sancțiunilor hotărâte la Bruxelles, dacă scăderea nivelului de trai al populației nu va atinge acel prag critic, care scoate pe stradă masele nemulțumite.

De opoziția fărâmițată deocamdată nu trebuie să se teamă.

Lakatos P.

Newsletter
Loading

V-ar putea interesa și...

Articole populare...